Impresii istorice

CĂLĂTORI STRĂINI despre cetate

1. Italianul FELIX PETANCIČ (cca 1445-după 1517), lucrează în cadrul celebrei biblioteci corviniana, miniaturist, portretist: „ În ea (n.n. Transilvania) se află cetatea Hunedoarei nespus de tare prin poziţia locului, unde s-a născut Ioan, tatăl divului rege Matia”.

2. NICOLAUS OLAHUS (1493-1568), secretar al regelui Ludovic al II-lea şi al reginei Maria de Habsburg, primat al Ungariei, regent al coroanei ungare (1562), om de cultură aleasă, autor de scrieri istorico-geografice şi religioase: „ preaputernica cetate Hunedoara la poalele MunţilorMeridionali”.

3. SEBASTIAN MÜNSTER, umanist ebraizant şi cosmograf german: „ în această regiune (n. n. Transilvania) se află târgul (n.n. castelul) Hunedoara nespus de tare prin poziţia locului, unde s-a născut Ioan, tatăl regelui Matia”.

4. STEPHAN „TAURINUS” (STIERÖCHSEL) (cca 1485-V I. 1519), aflat în serviciul primatului de Ungaria, iar în 1517 ajunge în Transilvania ca prepozit al Bisericii de Alba Iulia şi vicar general al episcopului Transilvaniei Francisc Varday : „Sargetia […] acuma scaldă cetatea stălucită a Huniazilor, care a dat la lumină pe neînvinsul Matia Corvin răposatul, regel Ungariei şi acuma este ţinut de preastrălicitul principe şi domn, domnul George Mardcgraf de Brandenburg… etc, tutorele regelui Ludovic (n.n. regele Ludovic II al Ungariei)”.

5. ANTON VERANCSICS (VERANTIO) (1504-1543), primat al Ungariei, prieten al lui Erasmus: în Descrierea Transilvaniei el menţionează şi cetăţile, foarte numeroase: „Hunedoara, Deva, Făgăraş […]”, de asemenea el menţionează şi comitatele ungureşti ale Transilvaniei: „Alba, Târnava, Cluj, Dobâca, Solnoc, Turda, şi Hunedoara”.

6. GEORG REICHERSTORFFER (înainte de 1500-după 1550), sas din regiunea Sibiului, originar probabil din Biertan, notar al Sibiului, secretar al reginei Maria a Ungariei, apoi în slujba regelui Ferdinand I de Habsburg (1526): „râul dacic al Sargetiei […] care scaldă cetatea Huniazilor”.

7. FRANCESCO DELLA VALLE, PADOVANUL (? – după 1545), numit în 1530 tezaurar şi guvernator al Ungariei, „Emerik Czibak, episcopul de Oradea şi vicevoievodul Transilvainiei, a pornit cu armata să ocupe un castel al său din acea provincie, numit Hunedoara, care castel este foarte puternic, fiind săpat în stâncă, deasupra unui munt , neputânu-se pătrunde în el, decât cu o funie trasă de macara. Aflând acest lucru, Soliman a însărcinat pe stăpânul meu sa scrie numai decât episcopului să ridice asediul; şi aşa s-a şi făcut. Episcopul nu numai că nu a vrut să asculte porunca sa, ba mai mult chiar, urmând mai departe cu asediul, a şi ocupat castelul pe care nici nu ar fi putut să-l dobândească în alt chip, el neputând să fie luat cu asalt”.

CĂLĂTORI STRĂINI despre Ioan de Hunedoara

1. WALERAND DE WAVRIN (înc. sec. XV- după 1469), consilier şi şanbelanal ducelui Burgundiei Filip cel Bun, comandant al flotei burgunde trimise în cruciadă împotriva turcilor la cererea lui Ioan VIII Paleologul: „… l-au sfătuit să scrie o scrisoare lui Ioan de Hunedoara, voievodul Ungariei…”.

2. ENEA SILVIO PICCOLOMINI (1405-1464), papa Pius II, „ Ioan de Hunedoara, a cărui reputaţie o întunecă pe a celorlalţi, nu a sporit atât gloria ungurilor cât a românilor din mijlocul cărora se născuse.”

3. ANTON VERANCSICS (VERANTIO) (1504-1543), primat al Ungariei, prieten al lui Erasmus: „districtul Haţeg […] şi care pe vremea lui Ioan de Hunedoara, băştinaş de acolo a dobândit nobleţea…”

4. GIOVANNI MARIA ANGIOLELLO (1450-1525), ia parte la luptele dintre veneţieni şi turci, îl însoţeşte pe Mahomed II în Moldova în campania împotriva lui Ştefan cel Mare: „am ajuns la Varna […], unde se spune că a căzut un rege al Ungariei înainte ca Ioan <cavalerul> alb, tatăl regelui Matia, să fi fost rege…”

5. RAFFAELO MAFFEI ZIS VOLTERRANO (1451-1522), îl însoţeşte în 1477 în Ungaria pe legatul apostolic cardinalul de Aragon; înfiinţează o academie la Volterra: „pe aceştia (n.n. pe Dăneşti) i-a reinstalat tatăl regelui Matia, Ioan de Huendoara, care cârmuia Ungaria…”

CĂLĂTORI STRĂINI despre Matia Corvin

1. MATTEO MURIANO (? – 1503), trimis al dogelui Leonardo Loredano ca medic pe lână Ştefan cel Mare: „… stăpânul său <sultanul> avea mare supărare din partea Maiestăţii Sale regele Ungariei, şi mai ales din a domnului duce Ioan Corvin care i-a devastat şi pârjolit mai bine de 100 de sate şi multe castele şi anumite târguri”.

2. FABIO MAGNANELLI, nunţiu aposolic în Germania, „în timpul regelui Matia sultanul a ocupat partea din Moldova cu cetăţile dinspre Marea Neagră, adică Chilia şi Cetatea Albă…”.

3. PETRUS RANSANUS (1420-1492), perceptor al fiilor lui Ferdinand I, regele Neapolelui, episcop de Lucerna; în 1488 este trimis de regele său ca ambasador la curtea lui Matia Corvin: „Cluj […]; în acest oraş s-a născut augustul Matia <Corvin> căruia i-am închinat această carte”.